luni, 3 februarie 2014

Prin secundele ce trec.


Cat de fragili suntem. Trecem prin zile si lasam neputinciosi ca ele sa rupa cate putin din noi, din ce am fost, din ce am simtit. E ca si cum am pune cele mai pretioase farame din inima noastra in miliarde de cutii, care apoi devin morminte. Iar noi inaintam pana ce ajungem sa ne lasam inchisi noi insine intr-o asemenea cutie si inghititi de vreme suntem atat de vulnerabli. Abia mergem prin acest vartej ametitor si ne tot spunem " Mai este timp, o sa reusesc inca...". Dar daca timp nu mai este? Fiecare secunda pe care nu o mai repeti are cate ceva din tine, iar tu esti si mai aproape de vesnicie. Acest fragment prin care ti s-a dat sa treci si sa te bucuri, isi ia pretul. Te secatuieste pentru ca te lasa sa treci prin el sa-ti lasi urma si sa iei pentru sufletul tau ce ai nevoie. Dar timpul se scurge necrutator in timp ce oamenii cred ca au timp. Acest "poate mai tarziu", esti sigur ca va veni? Acum ia tot ce poti pentru suflet. Caci maine nu vei mai putea lua ce poti lua azi. Daca nu profiti la maxim, s-ar putea ca toata calatoria sa fie o pierdere. Bilet de intoarcere nu este si viata nu te lasa niciodata sa recuperezi. Poti lua-ia, nu iai, mergi inainte. Daca pretul e atat de mare si lasi atat de mult din tine in urma, cauta sa cresti in loc un suflet mai bogat, cauta sa fii mai mult decat ai fost ieri. In aceasta calatorie competitia este doar cu tine cel din trecut, iar timpul e arbitrul. Profita si castiga amintiri ca trofeie, nu regrete ca nu ai facut desi puteai.

0 comentarii:

 
Template by suckmylolly.com - background image by elmer.0