luni, 12 decembrie 2011

Scrisori prafuite.


Draga Doamne,
Nu am crezut niciodata ca voi ajunge sa-Ti cer sa ma ajuti sa-mi iubesc propriul tata. Nu stiu cum de-am ajuns in aceasta stare..Imi tot amintesc pasaje din Scripturi si-mi spun ca trebuie sa-l cinstesc, dar cum  daca nu pot macat sa-l iubesc.
O, Tata, cat am obosit de atat falsitate. Am obosit de pamantul acesta pe care sunt strain si calator; am obosit de lumea care ma inconjoara; am obosit de trupul mistiut de ispita..
Am obosit sa citesc ce-am facut ieri si sa regret atatea clipe...
Cu fiecare secunda dorul meu este mai arzator.
Tata, da-mi putere sa rezisc cate sunt si vina mai degraba!

Cu sunceritate,
Eu.

0 comentarii:

 
Template by suckmylolly.com - background image by elmer.0